Expoziţia colectivă de fotografie "Doi"

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi
Clubul Fotografilor
Youth Euromanian Association

Galeria “Atrium Palas Mall”

“Doi”
Expoziţie colectivă de fotografie

Ionuţ Alexa, Aurelia Apetrei, Ioan Apetrei, Alina Bîtea, Andrei Bobu, Mihaela Burlacu, Codrin Buzdugan, Cosmin Chidovăţ, Ramona Cioancă, Constantin Ciobanu, Constantin Ciofu, Melania Cuchi, Raluca Damian, Romică Horhotă, Cristina Iliescu, Vasile Mărian, Lucian Maxim, Dorin Mocanu, Doru Nastas, Liliana Nastas-Brătescu, Gabriela Paicu, Radu Popa, Codrin Popescu, Adrian Purice, Petru Silvestru, Irina Şchiopu, Petronela Şerbănescu, Dan Ştefănescu, Alexandru Toma, Bogdan Toma, Sorin Untu, Cătălin Vârgă, Cristian Vidraşcu, Irina Zaharia, Octav Zaharia.

Vernisaj: luni, 29 iulie 2013, ora 19.
Prezintă: Mihai Cantea, Cristina Iliescu şi Radu Nastas.
La pian: Ştefania Grosu şi Dimitria Oprea.

Perioadă: luni, 29 iulie – duminică, 11 august 2013.
Program: zilnic, între orele 10 şi 22.

35 de membri ai Clubului Fotografilor de la Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi şi-au reunit fotografiile la tema “Doi” pentru a vă oferi perspectiva lor asupra sumei calităţilor şi defectelor numărului care desemnează atât perechea reunită cât şi lupta contrariilor.
Duete fotografice, mai mult sau mai puţin întâmplătoare, vă încântă ochiul de pe şevalete.

Expoziţia este alcătuită din 59 de lucrări (30 x 45 cm).
Microrecitalul pianistic din cadrul vernisajului conţine piese de Johann Sebastian Bach, Frédéric Chopin, Aram Haciaturian ş.a.

Afiş de Adela Trofin şi anunţ de Cristina Iliescu.
Organizatorul expoziţiei: Doru Nastas.

http://dan-mititelu.ro/teme/?page_id=1243
http://blog.clubul-fotografilor.ro/2013/07/22/expozitia-colectiva-de-fotografie-doi
https://www.facebook.com/events/199968270167771

...

...

...

"There is method in his madness..."

...

...

Cine seamănă vânt, culege furtună.

...

...

“If all insects on Earth disappeared,
within 50 years all life on Earth would end.
If all human beings disappeared from the Earth,
within 50 years all forms of life would flourish.”
                                              Jonas Salk, biologist

...

...

     Omul fiinţă raţională. Un fenomen asemănător cu lipsa activării în creierul fumătorilor la vederea mesajelor de avertizare se petrece şi într-un context aparent foarte diferit. Un studiu realizat la University College din Londra a arătat cum creierul mamelor îşi inhibă zonele “gândirii critice” la vederea copiilor proprii. Şi acelaşi lucru se întâmplă şi la vederea partenerului romantic. De aici poate şi zicala “dragostea e oarbă”.
   Însă e mai mult de atât. În psihologia socială e folosit termenul de “motivated reasoning” – adică un fel de decizie emoţională, în care oamenii se agaţă de convingeri subiective şi nu ţin cont de informaţiile care sunt în contradicţie cu ele. În creier există zone ale acestui tip de gândire, iar ele se activează spre exemplu atunci când susţinătorii unui partid politic sunt expuşi la informaţii neplăcute pentru imaginea partidului. Alte studii au arătat că la vizionarea unor informaţii negative privind un candidat politic, privitorii cărora li se activau în creier zonele judecătii obiective îşi schimbau opţiunea de vot, în timp ce cei cărora li se activa reţeaua “motivated reasoning” erau “orbi” la mesaj, rămânând fideli candidatului respectiv. Adică creierul lor reacţiona ca şi la imaginea copilului propriu sau a partenerului romantic din studiul citat mai sus.
     Ochelarii convingerilor. Acest fenomen al judecăţii oarbe nu se manifestă doar faţă de copii, iubite şi politicieni preferaţi ci şi în cazul credinţelor religioase, în care credincioşii sunt “imuni” la orice informaţie care ar putea să le “destabilizeze” sistemul, ea trecând pe lângă ei ca şi citatele din limba japoneză sau ecuaţiile din fizica cuantică.
   Cel mai interesant este că zonele ce duc la “motivated reasoning” fac parte din “scheletul de bază” al creierului, reţeaua cea mai puternic interconectată de neuroni, cea care susţine cea mai mare parte a activităţii creierului. Ea se strică în bolile grave precum schizophrenia sau depresia. Cu alte cuvinte, când suntem orbi la informaţia care nu ne convine, o facem pentru că “fundaţia” creierului se opune. E greu de spus cât ne adaptează la realitate creierul şi cât ne apără de ea. Probabil cu vârsta face mai mult partea a doua.

Dragoş Cârneci