- Dormeam... de ce m-ai trezit...
- N-am vrut. Aveai un somn frumos; și lumina era bună. Îți făceam o poză.
- Tu și cu pozele tale...nici să dorm nu pot de ele.
- ...
- Și mai și visam așa frumos.
- Aha... Ce visai ?
- Nu mai știu.
- Abia te-ai trezit și ai și uitat?
- Ei...ce să visez; visam... la o lume mai bună.
- Așa un vis banal ?
- Nu cred că e banal; și oricum am zis și eu... ce mi-a venit în minte...
- Oricum cu toții visăm la o lume mai bună.
- Da?
- Da...
- Atunci... dacă ar fi așa... cum se face că rămâne la fel ?
- Ce să rămână?
- Lumea, vreau să zic.
- Nu știu...
- E oricum, cred, o intrebare din aia...
- De care ?
- Retorică.
- Ba știu...
- Da ? ... de ce?
- Pentru că fiecare visează la o lume mai buna doar pentru el însuși...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu