Legături (The "Home" message) (II)

  

   "Costul acţiunilor noastre este mare. Dar este prea târziu pentru a fi pesimişti.

   Alţii plătesc preţul fără să fie măcar implicaţi activ. Am văzut tabere de refugiaţi la fel de mari ca oraşele, întinzându-se în deşert. Cât de mulţi bărbaţi, femei şi copii vor fi lăsaţi pe marginea drumului, mâine? Trebuie oare să tot construim ziduri pentru a rupe lanţul de solidaritate umană, separând oamenii, pentru a proteja fericirea unora de mizeria altora ?

   În faţa mizeriei şi suferinţei, milioane de ONG-uri dovedesc că solidaritatea între oameni este mai puternică decât egoismul dintre naţiuni.

   Ştiu că un om singur poate dărâma fiecare zid.

Este prea târziu pentru a fi pesimişti.

   Lesotho, una dintre cele mai sărace ţări din lume, este, proporţional, una dintre cele care investesc cel mai mult în educaţia populaţiei sale.În intreaga lume, 4 din 5 copii merg la şcoală. Niciodată nu a fost oferită şcolarizare  atâtor fiinţe umane. Toată lumea, de la cei mai bogaţi la cei mai săraci, poate aduce o contribuţie.

   Qatar, una dintre cele mai bogate state, a deschis uşile celor mai bune universităţi, care au acum filiale acolo. Cultura, educaţia, cercetarea şi inovaţia sunt resurse inepuizabile.

   În Bangladesh, un om a gândit neconceputul şi a fondat o bancă ce imprumută numai săracii. În 30 de ani, a schimbat viaţa a 150 de milioane de oameni.

   În Statele Unite, statul New York, şi-a dat seama de ceea ce natura poate face pentru noi. Pădurile şi lacurile sale furnizează toată apa potabilă de care are nevoie oraşul.

   În Coreea de Sud, pădurile au fost devastate de război. Datorită unui program naţional de reîmpădurire, acestea acopera din nou 65% din suprafaţa ţării. Mai mult de 75% din hârtie este reciclată.

   Costa Rica a făcut o alegere între cheltuielile militare şi conservarea pământurilor sale. Acum, ţara nu mai are armată. A preferat să-şi aloce resursele pentru educaţie, ecoturism şi protecţia pădurilor sale primare.

   Gabon este unul dintre cei mai mari producătorii de lemn. Dar statul aplică tăierea selectivă; nu mai mult de un copac la hectar. Pădurile reprezintă cea mai importantă resursă economică a ţării, dar ele au timpul necesar să se regenereze. Există programe care garantează gestionarea corectă a pădurilor. Acestea trebuie să devină obligatorii.

   Antarctica este un continent cu resurse naturale imense, pe care nici o ţară nu îl poate pretinde doar pentru ea, o rezervaţie naturală dedicată păcii şi ştiinţei. Un tratat semnat de către 49 state a transformat-o într-o comoară împartaşită de toată umanitatea.

   În ultimii ani, guvernele lumii au acţionat pentru a proteja aproape 2% din toate apele teritoriale. Nu e mult dar este de 2 ori mai mult decat cu 10 de ani în urmă.

   Primele parcuri naturale au fost create doar cu un secol în urma. Acestea ocupă peste 13% din continente. Au creat spaţii unde activitatea umană respectă conservarea speciilor, a solurilor şi a peisajelor. Acest tip de armonie dintre om şi natură poate deveni regula, nu doar excepţia.

Este prea târziu pentru a fi pesimişti

   Am văzut agricultura la o scară umană. Poate alimenta întreaga planet, dacă producţia de carne nu ia hrana din gura oamenilor.

   Am văzut pescari care au grijă la ceea ce prind şi cărora le pasă de bogăţiile oceanului.

   Am văzut case care îşi produc propria energie. 5000 de persoane trăiesc în primul cartier eco-friendly din lume, în Freiburg, Germania. Alte oraşe s-au alăturat acestui proiect; Mumbai este al o miilea.

   Guvernele din Noua Zeelandă, Islanda, Austria, Suedia şi alte ţări au făcut din dezvoltarea de surse regenerabile de energie o prioritate de top.

   În fiecare săptămână, două noi termocentrale pe cărbune sunt construite în China. Dar am văzut, de asemenea, în Danemarca, un prototip al unei centrale pe bază de cărbune care lasă carbonul în sol, nu în aer. O soluţie pentru viitor? Nu ştim încă.

   Am văzut, în Islanda, o instalaţie de energie electrică alimentată de căldura Pământului; puterea geotermală.

   Am văzut un şarpe pe mare, întins la suprafaţă pentru a absorbi energia valurilor şi pentru a produce energie electrică.

   Am văzut ferme eoliene pe coasta Danemarcei care produc 20% din energia electrică necesară ţării. SUA, China, India, Germania şi Spania sunt cei mai mari investitori în domeniul energiei regenerabile. Ei au creat deja peste 2,5 milioane de locuri de muncă. Unde pe pământ nu suflă vântul?

   Am văzut construcţii gigantice, panouri solare în desert, coapte de soare. Totul pe Pământ are legătură cu ceea ce e lângă el, iar Pământul este legat de soare, sursa lui iniţială de energie. Omul nu poate oare imita plantele pentru a-şi captura energia? Într-o oră, soarele dă Pământului aceeaşi cantitate de energie cât consumă toată planeta noastră într-un an. Atâta timp cât există Pământul, energia soarelui va fi inepuizabilă.

   Tot ce trebuie să facem este să oprim forajul Pământului şi să începem să ne uităm spre cer. Tot ce trebuie să facem este să învăţăm să cultivăm soarele.

   Toate aceste experimente sunt doar exemple, dar ele oferă dovezi pentru o nouă conştientizare a realităţii. Ele stabilesc noi ţinte pentru o nouă aventură umană bazată pe moderare, inteligenţă şi împărtăşire.

   E timpul să ne unim. Este prea târziu pentru a fi pesimişti

   Ce e important nu este ceea ce s-a dus, ci ceea ce a rămas.

   Încă mai avem jumătate din pădurile lumii, mii de râuri, lacuri şi gheţari şi mii de specii care încă prosperă..

   Ştim acum că soluţiile sunt aici, azi.

   Toţi avem puterea de a schimba.

   De noi depinde acum ce vom scrie în cartea lumii despre ceea ce se va întâmpla în continuare."

Mic şi egocentrat PS: 

Încerc să sting lumina de câte ori nu e nevoie să stea aprinsă, nu las apa să curgă inutil, colectez uleiul ars, arunc plasticul şi hârtia selectiv, nu cumpăr pungi de plastic de la supermarket, nu arunc resturi prin natură, nu cumpăr lucruri de care n-am nevoie, înjur când văd pet-uri de coca cola pe Vârful Rarău sau tone de deşeuri pe malurile tuturor râurilor şi pâraielor sau hectare întregi de pădure tăiate sălbatic sau tute şi melteni cu tractoare cu nume de jeep prin oraş şi visez la o casă precum cea din cartierul din Freiburg. Dar în acelaşi timp merg mult cu o maşina ce nu consumă tocmai puţin, am centrală de apartament, n-am plantat nici un pom şi n-am fost decât la o manifestare de reciclare şi protejare a naturii, cumpăr fructe şi alte supermarketicale aduse de la mii de kilometri distanţă, n-am reuşit nici măcar să-mi conving unii semeni să nu mai arunce ambalaje pe unde apucă şi uit de indignarea produsă de o nouă ştire care anunţă topirea a încă 5% din gheaţa arctică sau dispariţia a încă trei specii de păsări cu prima ocazie oferită de mintea-mi ce nu vrea să fie scoasă din confortul cotidianului.